Cum se poate pierde scopul

By December 5, 2013 August 31st, 2016 MOTIVATIE

Într-o regiune stâncoasă, unde naufragiile erau frecvente, exista cândva un mic avanpost.

Nu era altceva decât o colibă în care locuiau câţiva oameni, care aveau o singură barcă de salvare, dar erau oameni devotaţi, care supravegheau constant marea şi nu evitau să intre în furtună, fără să le pese de propria lor viaţă, pentru a salva viaţa altor persoane aflate în pericol.

În acest fel, micul avanpost şi-a câştigat pe bună dreptate o adevărată celebritate.
1297617863naufragiu_10154200

Pe măsură ce faima avanpostului creştea, creştea şi dorinţa oamenilor care trăiau în apropiere să fie asociaţi într-un fel cu aceştia.

Localnicii au oferit donaţii, tot mai mulţi membri au făcut cereri de înrolare, noi bărci au fost achiziţionate şi noi echipaje au fost antrenate.

Coliba a fost şi ea înlocuită cu o clădire impozantă, care îi putea adăposti confortabil pe cei salvaţi din naufragiu. Cum naufragiile nu se petrec în fiecare zi, ea a devenit curând un veritabil loc de adunare pentru comunitate, un fel de club local.

Timpul a trecut, şi membrii clubului au devenit tot mai interesaţi de viaţa lor socială decât de salvarea vieţilor, deşi nu ezitau să-şi afişeze statutul de salvamari pe ecusoanele pe care le purtau la piept. În realitate, munca de salvare a vieţilor a început să-i plictisească de moarte, căci victimele erau de regulă murdare şi ude, necesitau îngrijiri, şi peste toate, udau mochetele noi ale camerelor clubului.

În curând, activităţile sociale ale clubului au devenit atât de numeroase, iar cele de salvare a vieţilor atât de puţine la număr, încât câţiva dintre membrii mai vechi au insistat să se revină la vechile preocupări.

Propunerea a fost supusă la vot, iar cei care au tulburat ordinea cu sugestiile lor, altminteri o minoritate neglijabilă, au fost invitaţi să părăsească clubul şi să-şi înfiinţeze altul.

Aceştia au făcut exact ce li s-a spus, ceva mai departe, pe coastă. Altruismul şi curajul lor au fost atât de remarcabile încât curând, eroii noştri au devenit faimoşi pretutindeni. Noi şi noi membri cereau aderarea la noul club, mica lor colibă a devenit din ce în ce mai mare, iar idealismul lor din ce în ce mai mic. Dacă veţi vizita la ora actuală zona, veţi întâlnii un mare număr de cluburi. Fiecare dintre ele este mândru de originea lui şi de faptele celor care l-au înfiinţat. Naufragii mai au loc din când în când, însă nimănui nu pare să-i pese prea tare.

Dacă cunoaşteţi astfel de situaţii spuneţi celor implicaţi această poveste, poate se prind sau poate trebuie ca voi să vă reorientaţi.

Dacă devin indignaţi şi nu înţeleg da-ţi vina pe mine.
Te astept să ne împărtaşeşti dacă ai avut astfel de experienţe si ai cunoscut astfel de situaţii.

Distribuiri