Stabilește puncte comune

By January 20, 2016 August 31st, 2016 PUBLIC SPEAKING

Lucrurile pe care le ai in comun cu ceilalti te ajuta sa stabilesti relatii.

Un lucru important cand vrei sa stabilesti o conexiune este gasirea punctelor comune pe care le ai cu ceilalti. Este destul de greu sa stabilesti puncte comune cu ceilalti daca tu te concentrezi doar pe tine, tu te crezi cel mai important.

Cum am reusit sa stabilesc puncte comune cu participantii la un curs de comunicare si sa ma imprietenesc cu ei?

Am fost chemat sa sustin un curs de 6 ore in fata unor lideri de sindicat din domeniul transporturilor auto. Asa cum obisnuiesc sa fac inaintea oricarui curs, prezentari, m-am intalnit cu cei care au contractat cursul sa vad ce asteptari au, sa aflu cat mai multe date despre participanti. Acestia au fost surprinsi de acest lucru, deoarece au mai organizat cursuri, dar nu le-a mai cerut nimeni informatii inainte de curs. Asa am aflat urmatoarele: cursantii erau lideri de sindicat, fiecare cu 50-100 membri de sindicat in subordine, toti erau soferi profesionisti, 20% avand studii superioare, iar ceilalti liceul sau 10 clase. Asteptarile lor erau ca, prin acest curs, sa ii ajut sa se inteleaga, sa comunice mai bine cu membri de sindicat si sa vorbeasca mai bine in public, in fata presei.

Am fost avertizat sa am grija cum ii abordez, pentru ca in urma cu doua saptamani mai participasera la un curs de negociere si a iesit un adevarat spectacol, participantii plecand la jumatatea cursului. Recomandarea a fost sa am mare grija cu ei si  nu cumva sa ii scot in fata, sa  ii las in zona lor de confort. Nu imi venea sa cred ce aud, mai ales ca era  vorba despre un curs de comunicare, cu accent pe conectare si vorbit in public. Dupa discutia cu conducerea, cu organizatorii cursului am cunoscut si cateva persoane care urmau sa participe la curs. Din discutiile cu acestia a rezultat ca sefii sunt niste idioti care nu stiu ce au in cap, care ii trimit la cursuri la varsta lor (participantii avand in jur de 40-45 de ani), precizand si ca au mai participat la un curs asemanator si a fost o pierdere de timp, baiatul vorbind din carti.

Ce sa zic?… Foarte incurajator! Ce am facut? Stiam ca toti, chiar daca sunt lideri de sindicat, sunt soferi profesionisti, unii chiar profesand ca soferi, si ca majoritatea proveneau din familii modeste. Astfel am inceput seminarul spunand ca eu provin dintr-o familie cu cinci copii, cu mama casnica si tata sofer profesionist, ca pana la varsta de 12 ani nu am avut curent electric, iar ca un amanunt in plus le-am marturisit ca tatal meu a tinut ca toti copiii lui sa stie sa conduca o masina. Am spus ca la 14 ani conduceam singur camionul pe drumurile forestiere din comuna si ca, la insistentele tatalui meu ca toti copiii lui sa aiba permis de conducere profesonist, am obtinut permisul pentru categoria C (pentru camioane) in timp ce satisfaceam stagiul militar. Auzind acestea, rand pe rand, participantii au inceput sa se deschida. Daca la inceput aveau o atitudine de superioritate, ma priveau cu suspiciune, au inceput sa zambeasca, sa nu mai stea lasati pe spate, cu mainile si picioarele incrucisate. Probabil au inceput sa isi spuna ”este de-al nostru, este neam de manivela” (expresie folosita in trecut in armata, cu referire la soferi).

Dupa ce am stabilit o legatura cu ei, i-am rugat sa se prezinte fiecare, fiind sincer curios sa ii cunosc. Au fost de acord si am stabilit ca fiecare sa se prezinte pe scurt, raspunzand la doua intrebari. Prima era ”Ceea ce se stie despre mine este…”, aici fiecare trebuia sa spuna ce functie detine, ce stiu ceilalti in mod oficial despre el. Cea de-a doua intrebare a fost ”Ce nu se stie despre mine este…”, iar fiecare vorbea despre pasiunile lui, despre ce ii place cu adevarat sa faca. Am stabilit impreuna ca, fiind la un curs de vorbit in public, ar fi bine sa iasa fiecare in fata cand se prezinta, pentru ca ceea ce spune este foarte important si ceilalti isi doreau sa il asculte.

8538_1_1353942002Asa am petrecut prima ora de curs, timp in care fiecare a venit in fata si a vorbit cu atata patos si daruire, in special despre partea a doua, incat doi dintre ei au si lacrimat. Au ramas putin socati constatand ca, desi unii erau colegi de serviciu de peste 10 ani, nu stiau multe lucruri unii despre altii. Astfel, ei au stabilit la randul lor puncte comune, au descoperit pasiuni comune, experiente comune si multe lucruri care i-au ajutat sa se inteleaga, sa comunice mult mai bine unii cu altii.

Am reusit astfel sa stabilesc o relatie cu ei, datorita punctelor comune.

       

Incearca sa vezi lumea din perspectiva celuilalt.

Secretul unei comunicari si relationari bune sta in stabilirea punctelor comune.

P.S.:    Tu reusesti sa gasesti puncte comune cu persoanele cu care vorbesti?

Daca te gandesti la cea mai buna prietenie a ta, ce lucruri comune v-au adus impreuna?

P.S.2: Am primit mai multe feed-back-uri la acest articol, dar cel mai interesant este urmatorul:

”Foarte bun articolul, Mircea!

Felicitari!

Banuiesc  ca nu ai carnet categoria C, dar… e mai putin relevant asta, ci felul in care ai creat conexiunea cu ei.

Bravo!

Daniela”

Consider ca raspunsul meu este relevant si pentru altii, de aceea ii voi raspunde Danielei chiar aici 🙂

Un vorbitor care se respecta nu isi permite sa induca publicul in eroare si sa faca afirmatii pe care nu le poate dovedi.

In acest caz, este vorba de faptul daca eu detin sau nu permis de conducere categoria C.

Un vorbitor public, daca este prins ca a spus o minciuna, publicul va pune la indoiala tot ce a spus pana atunci si tot ce va spune in continuare.

Voi scrie un articol special pe aceasta tema!

Pana atunci, vreau sa o asigur pe Daniela ca am permis de conducere categoria C si drept dovada este poza de mai jos.

 Multumesc, Daniela!

poza

Distribuiri